- miercuri, 16 decembrie 2009 -
 Anul acesta, întreaga lume muzicală românească sărbătoreşte 100 de ani de la naşterea compozitorului Paul Constantinescu, stins din viaţă la doar 54 de ani, pe 20 decembrie 1963. Opera Naţională Bucureşti doreşte să aducă un omagiu compozitorului, prin prezentarea unor fragmente din creaţia acestuia, miercuri, 16 decembrie a.c., ora 18.30. Cuvântul introductiv va fi rostit de prof. univ. dr. Grigore Constantinescu.
Prima parte a serii va cuprinde selecţiuni din creaţia simfonică, vocală şi corală a compozitorului Paul Constantinescu. Orchestra Operei Naţionale Bucureşti va interpreta 3 DANSURI SIMFONICE, sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu. Vor urma 4 MADRIGALE PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU, în interpretarea soliştilor Dorina Cheşei, Sidonia Nica, Lucian Corchiş şi Ion Dimieru, acompaniaţi la pian de Luminiţa Berariu. În încheierea primei părţi, corul ONB, pregătit de maestrul de cor Stelian Olariu, va interpreta PRE TINE TE LĂUDĂM din LITURGHIA PSALTICĂ şi fragmente din ORATORIUL BIZANTIN DE CRĂCIUN „NAŞTEREA DOMNULUI”. Solist: Doru Feraru. La pian: Sabin Orbulescu. Regia primei părţi a concertului este semnată de Cristina Cotescu, iar scenografia de Viorica Petrovici.
În partea a doua, va fi prezentată opera O NOAPTE FURTUNOASĂ, spectacol în regia semnată de Cătălina Buzoianu şi scenografia creată de Viorica Petrovici. Distribuţia va cuprinde soliştii ONB Paul Basacopol (Dumitrache), Ştefan Schuller (Ipingescu), Mihai Lazăr (Chiriac), Adriana Alexandru (Spiridon), Crina Zancu (Veta), Cristina Eremia (Ziţa), Valentin Racoveanu (Rică), alături de balerina Veronica Martinoiu (Lebăda). Orchestra ONB va fi dirijată de maestrul Cornel Trăilescu.
Născut la Ploieşti, Paul Constantinescu a studiat muzica mai întâi în oraşul natal, după care a absolvit cursurile Conservatorului din Bucureşti, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Mihail Jora, Constantin Brăiloiu şi Dimitrie Cuclin. S-a perfecţionat la Viena, la Staatsakademie für Musik, în perioada 1933-1935, cu Franz Schmidt şi Joseph Marx, studiind mai ales compoziţia.
Activitatea sa s-a desfăşurat în principal la catedră, ca profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Academia de muzică religioasă, la Şcoala de muzică militară, apoi la Conservatorul din Bucureşti, dar a fost în acelaşi timp violonist, dirijor şi compozitor, a coordonat culegeri de folclor, participând activ la promovarea şi susţinerea muzicii culte în România. În calitate de compozitor, a abordat toate genurile: muzică de teatru, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, muzică de film. Creaţiile sale pentru teatru au fost de la început remarcate. Este vorba despre operele “O noapte furtunoasă” şi “Pană Lesnea Rusalim” şi poemul coregrafic “Nuntă în Carpaţi”, care a primit premiul I la Concursul “George Enescu”. Dintre acestea, la Opera Naţională Bucureşti a fost prezentată în 1935 premiera absolută a operei “O noapte furtunoasă”, sub bagheta maestrului Ionel Perlea, creaţie repusă în scenă în 1951. Cea mai recentă montare a acestei opere la ONB a fost în stagiunea 1996-1997 (dirijor – Răsvan Cernat, regia – Cătălina Buzoianu, scenografia – Viorica Petrovici). De asemenea, în stagiunea 1971 – 1972 a fost prezentat în premieră absolută la Opera Naţională Bucureşti poemul coregrafic “Nuntă în Carpaţi”, sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu, coregrafia fiind semnată de Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu, iar scenografia de Roland Laub.
Maestrul Paul Constantinescu a consacrat, pe lângă muzica laică, şi mai multe pagini muzicii sacre, cum este „Liturghia psaltică”, care din păcate, nu au fost prea des interpretate în perioada comunistă, din motive lesne de înţeles. Acestea, însă, au avut parte de o primire călduroasă în străinătate, contribuind astfel la creşterea notorietăţii compozitorului în afara graniţelor ţării.
Într-o viaţă dedicată muzicii, meritele maestrului Paul Constantinescu au fost răsplătite prin numeroase premii, printre care şi cel al Academiei Române, în 1956 şi Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959).
|
